De ce da nicotina dependenta?
14 august 2017

Dependenta. Cum iti manipuleaza creierul?

dependenta

Dependenta. Cum iti manipuleaza creierul?

Dependenta. Cum iti manipuleaza creierul?

Sa ai o dependenta inseamna sa ai o pofta nestapanita de ceva, sa pierzi controlul asupra poftei si sa continui sa iti doresti acel ceva, in ciuda consecintelor si a efectelor adverse.
Dependenta schimba modul de functionare al creierului, intai prin subminarea modului in care creierul intelege placerea, apoi prin alterarea altor procese normale ca invatarea si procesul de motivare personala.
Insa, cu toate ca invingerea unei dependente poate fi un proces dificil, aceast lucru este posibil!

 

Ce este dependenta/adictia ?

Cuvantul “adictie” este derivat din cuvantul latin care se traduce prin “inrobit de” sau “obligat sa”. Oricine s-a straduit sa depaseasca o dependenta sau a incercat sa ajute pe cineva sa se scape de una, intelege de ce.

Dependenta exercita o influenta lunga si puternica asupra creierului si se manifesta in trei moduri distincte:

• Pofta nestapanita si continua pentru ceea ce a creat dependenta.
• Pierderea controlului asupra consumului.
• Continuarea obiceiurilor, în pofida consecințelor negative.

Timp indelungat, expertii au crezut ca doar alcoolul si drogurile puternice pot crea dependenta insa, tehnologiile de neuroimagistica impreuna cu alte cercetari recente, au aratat ca anumite activitati placute, precum jocurile de noroc, shoppingul si sexul, pot si acestea sa modifice raspunsul normal al creierului.
Cu toate ca manualul standard de diagnostic din U.S. (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition or DSM-IV), descrie mai multe tipuri de dependente, fiecare fiind legata de o anumita substanta sau activitate, concluzia care reiese este ca acestea reprezinta multiple moduri de exprimare a aceluiasi proces si au o cauza comuna.

 

perspective dependentaNoi perspective asupra aceleiasi probleme

Nimeni nu isi doreste sa dezvolte o dependenta, dar multi oameni cad in capcana ei. Conform cu ultimele statistici guvernamentale:
• Aproximativ 23 de milioane de americani, aproape 1 din 10, este dependent de alcool sau alte substante.
• Mai mult de doua treimi din populatia care sufera de o dependenta, au o dependenta de alcool.
• Cele mai intalnite trei substante care cauzeaza dependente sunt marijuana, analgezice opioide (narcotice) si cocaina.
In 1930, cand cercetatorii au inceput sa investigheze cauzele comportamentului adictiv, credeau ca persoanele care dezvoltau o dependenta nu erau integri moral sau le lipsea vointa. Depasirea unei adictii, credeau atunci, implica pedepsirea dependentilor sau ii incurajau sa-si intareasca vointa in depasirea obiceiului.
Opinia stiintifica s-a schimbat de atunci. Astazi recunoastem dependenta ca fiind o boala cronica care produce schimbari atat in structura fizica a creierului cat si asupra functiilor acestuia. Asa cum bolile cardiovasculare afecteaza inima si diabetul deterioreaza pancreasul, adictia schimba raspunsul creierului. Acest lucru se intampla in timp ce creierul trece printr-o serie de schimbari, incepand cu recunoasterea placerii si sfarsind cu dorinta incontrolabila catre un comportament în care individul se simte constrans a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasa, de culpabilitate.

 

perspective dependentaPrincipiul placerii

Creierul nostru inregistreaza toate tipurile de placere la fel, indiferent daca provin de la o recompensa financiara, de la droguri, dintr-un act sexual sau o masa gustoasa. In creier, placerea are o semnatura clara: eliberarea neurotransmitatorului dopamina in nucleul accumbens, un grup de celule nervoase situate sub cortexul cerebral.
Eliberarea dopaminei in nucleul accumbens este atat de puternic asociata cu senzatia de placere, incat neurologii se refera la aceasta regiune ca fiind centrul de placere al creierului.
Toate abuzurile de substante, de la nicotina la heroina, provoaca un val puternic de dopamina in nucleul accumbens.
Probabilitatea ca utilizarea unui drog sau participarea la o activitate foarte satisfacatoare sa duca catre dependenta este direct legata de viteza cu care promoveaza eliberarea dopaminei, intensitatea eliberarii si increderea ca se va repeta.
Diverse metode de administrare a substantelor, pot influenta probabilitatea de ajunge la dependenta! Fumatul si injectatul unei substantei, fata de inghititul unei pastile, de exemplu, in general produce un raspuns mai rapid si mai puternic in eliberarea dopaminei si deci este mai probabil sa duca la dependenta.

Drogurile care dau dependenta ofera o scurtatura catre sistemul de recompensare din creier, inundand nucleul accumbers cu dopamina.
Hipocampusul retine amintirea acestei senzatii rapide de placere si amigdala creează un raspuns conditionat la acei stimuli.

 

Procesul de invatare

Oamenii de stiinta credeau initial ca este suficienta experienta placerii pentru a crea dorinta de a cauta o substanta sau o activitate care apoi ducea la dependenta. Dar cercetarile mai recente au aratat ca situatia este mai complicata de atat. Dopamina nu doar contribuie la experienta placerii, dar deasemenea joaca un rol in procesul de invatare si memorie – doua elemente cheie in tranzitia de la a-ti placea ceva la a deveni dependent.
Conform cu teoria actuala despre dependenta, dopamina inteactioneaza cu un alt neurotransmitator, glutamatul, ca sa preia controlul asupra sistemului de invatare bazat pe recompense. Acest sistem are un rol crucial in sustinerea vietii pentru ca leaga activitatile necesare supravietuirii (precum hranirea si sexul) de placere si recompensa. Sistemul de recompensa din creier include parti implicate in motivare si memorie precum si in senzatia de placere. Substantele si comportamentele care creeaza dependenta stimuleaza circuite comune, pe care apoi le supraincarca.
Expunerea repetata la o substanta sau un comportament adictiv face ca celulele nervoase din nucleul accumbens si cortexul prefrontal (acea parte a creierului implicata in planificarea si executarea sarcinilor) sa comunice intr-un mod care leaga placerea cu dorinta, astfel determinandu-ne sa vrem acel ceva. Adica, acest proces ne face sa actionam in directia obtinerii sursei de placere.

test dependentaEsti dependent?

Sa determini daca ai o dependenta nu este simplu. Si nici sa accepti dependenta nu este usor, mai ales datorita stigmei si rusinii asociate cu ideea de dependenta. Dar recunoscand problema este primul pas catre recuperare.
Daca raspunsul tau este “DA” la oricare dintre aceste trei intrebari, este posibil sa ai o problema de dependenta si ar trebui, cel putin, sa consulti un specialist pentru o viitoare evaluare si indrumare:
• Folosesti mai des substanta respectiva sau te implici in acel comportament mai des decat in trecut?
• Doresti sa fii lasat in pace atunci cand nu ai substanta dorita sau nu te poti implica in comportamentul respectiv?
• Ai mintit vreodata in privinta consumului tau de substanta sau despre cat de mult te implici in acel comportament (de exemplu, jocurile de noroc) ?

toleranta dependentaDezvoltarea tolerantei

In timp, creierul se adapteaza intr-un mod care face ca substanta sau activitatea cautata sa fie mai putin placuta.
In natura, recompensa vine doar in timp si cu efort. Substantele si comportamentele care dau dependenta, asigura o scurtatura, inundand creierul cu dopamina si alti neurotransmitatori. Creierul nostru nu are un mod simplu de a pentru a rezista atacului.
Drogurile care dau dependenta, de exemplu, pot elibera pana la 10 ori mai multa dopamina decat recompensele naturale si o fac mai repede si mai eficient. La o persoana dependenta, receptorii din creier sunt coplesiti. Creierul raspunde prin a elibera mai putina dopamina sau prin a elimina receptorii de dopamina – o adaptare similara cu a da volumul mai incet cand zgomotul devine prea puternic.
Rezultatul acestor adaptari este ca dopamina va avea un impact redus asupra centrilor de recompensa din creier. Persoanele care dezvolta o dependenta descopera de obicei ca substanta dorita nu le mai ofera la fel de multa placere. Ei trebuie sa consume mai mult pentru a obtine acelasi efect, pentru ca creierul lor s-a adaptat – un efect cunoscut ca toleranta.

constrangere dependentaConstrangerea preia controlul

In acest punct, constrangerea preia controlul. Placerea asociata cu substanta sau comportamentul in cauza, dispare. Cu toate ca amintirea efectului dorit si nevoia de a-l recrea (dorinta) persista. Este ca si cum mecanismul normal de motivare nu mai functioneaza.
Procesul de invatare mentionat mai sus intra si el in joc. Hipocampusul si amigdala inmagazineaza informatii despre indicii din mediu asociati cu substanta dorita, pentru a fi gasita din nou. Aceste amintiri ajuta la crearea unui raspuns conditionat -pofta intensa- oriunde persoana intalneste acele indicii in mediul sau.
Pofta puternica sau dorinta nu contribuie doar la dezvoltarea dependentei dar si la recaderile dupa o perioada de greu obtinuta abstinenta.
O persoana dependenta de heroina poate recadea daca vede un ac hipodermic, de exemplu, in timp ce o alta persoana ar putea sa doreasca sa consume alcool din nou, doar vazand o sticla de whisky. Invatarea conditionata ajuta la explicarea motivului pentru care oameni cu dependente risca sa recada dupa ani de abstinenta.

Recuperarea este posibila

Nu este suficient “doar sa spui nu” – asa cum sugera un slogan din anii ‘80.
In schimb, te poti proteja (si vindeca) de dependenta spunand “DA” la alte lucruri, precum cultivarea unor interese diverse care dau scop si sens vietii tale, intelegerea faptului ca problemele sunt in general trecatoare si cel mai important, aceptarea faptului ca viata nu este intotdeauna facuta sa fie placuta.

Citeste mai departe…

Daca ti-a placut acest articol, recompenseaza-ne cu un Like