dependenta si stigmatizare
Stigmatizarea persoanelor dependente
13 iulie 2017
Marijuana si Tratamentul pentru dependenta
15 iulie 2017

Dependenţa de muncă sau Workaholism-ul

dependenta de munca sau workaholism-ul

dependenta de munca sau workaholism-ul

Dependenţa de muncă sau Workaholism-ul

Dependenta de Munca

Haideţi să vorbim despre “workaholism” sau Dependenţa de muncă. Pare un termen oarecum lispsit de nocivitate la prima impresie, nu-i aşa? Îl auzim din ce în ce mai des, îl folosim atunci când un prieten său coleg nu se mai desprinde de birou, atunci când ieşim în pauză de prânz fără acel coleg, sau când încheiem programul, aproape de fiecare dată cu o nuanţă lejeră, mai în glumă mai mult decât mai în serios. Sau  cumva alţii îl folosesc în relaţie cu noi, iar  noi “reprezentăm“colegul”? Dacă acesta este cazul, suntem siguri că vă veţi putea rupe din timpul de muncă 5 minute pentru a citi acest scurt articol.

 

Societatea în care trăim este o societate care încurajează şi facilitează dependenta de muncă. Într-o măsură mai mică sau mai mare cu toţii avem probleme cu dependenţa de muncă. Depindem de muncă, de serviciul nostru pentru a supravieţui, pentru a ne îndeplini cel puţin nevoile de bază. Astfel, după cum spune Maslow, atunci când nevoile de bază, fiziologice (hrana, apă, somn, adăpost) sunt îndeplinite putem trece la îndeplinirea nivelului următor din piramidă nevoilor (nevoi de siguranţă; nevoi de apartenenţa socială, iubire, apoi nevoi de stimă de sine, realizare de sine şi ultimul nivel al nevoilor de dezvoltare de sine). Toate pot fi susţinute de o viaţă profesională împlinită.

 

Conform unui sondaj IsposGlobal şi Reuters, primele 14 ţări (dezvoltate) care se confrunta cu acest fenomen, cuprind toate continentele, lucru care arata că această dependentă nu face discriminare între râse în sensul că nu există predispoziţie din acest punct de vedere. Ca să vă faceţi o idee, în acest top se afla SUA, India, Brazilia, Japonia, Australia, Suedia, Rusia etc. Mai mult, se pare că workaholsimul este o dependenţă care nu ţine cont nici de sex, statutul marital, nivelul de educaţie, sau de faptul că lucrezi cu normă întreagă sau în regim de colaborare. Prin urmare, ne poate afecta pe oricare dintre noi, în aceeaşi măsură.

 

Dependenţa de muncă este una dintre dependentele care sunt cele mai încurajate şi acceptate social şi, şi din acest motiv poate fi foarte nociva pentru sănătate. Cu cât munceşti mai mult, cu atât vei câştiga mai mult şi vei reuşi să îţi îndeplineşti mai multe nevoi din cele mai sofisticate. Acesta este un miraj în contextul în care cu cât munceşti mai mult, cu atât mai multe dorinţe/nevoi vei avea, însă nu vei mai avea timp să ţi le îndeplineşti.

 

Nu este întâmplător ca, în ultima perioadă, apar glume pe seama adicţiei de muncă. Astăzi, mi-a picat în mână, la muncă un pamflet denumit “corporaţia” cu glume de genul: “Într-o clădire din Pipera s-a apăsat butonul de panică după ce un corporatist a depus o cerere de concediu” sau “o corporaţie din Pipera a montat benzi rulante rapide pentru că angajaţii să piardă mai puţin timp în mers”, “Râd toţi colegii de el! Un angajat din pipera are doar două joburi, nu 3 ca ceilalţi” sau “de frică să nu piardă locul de parcare, n-a mai plecat de la birou timp de o săptămână”. Aceasta este un mod amuzant de a sesiza cât de mult ne poate afecta dependenta de muncă.

 

În engleză, termenul pentru dependenţa de muncă este “workaholism” o combinaţie dintre cuvintele work (munca) şi alcoholism (alcoolism). Acest termen, prin comparaţie cu alcoolismul, arata cât de dăunătoare pentru sănătate şi pentru relaţiile cu ceilalţi poate fi dependenta de muncă, poate la fel de dăunătoare ca o dependentă de substanţe, însă oarecum mai dificil de tratat spre deosebire de alcoolism, fiind, cum spuneam mai sus, o dependentă dezirabilă social spre deosebire de dependenţa de alcool care este puternic blamata.

 

Să vedem care ar fi semnele dependenţei de muncă şi dacă te regăseşti în cele mai multe dintre ele. Dacă da, poate ar fi cazul să îţi pui întrebări şi de ce nu, să cauţi şi răspunsuri.

 

Semne ale dependenţei de muncă

 

  • Munceşti mai mult de 8 ore pe zi, munceşti şi în week-end, şi “uiţi” să îţi iei concediu? Este posibil să ai o dependentă de muncă;
  • Relaţiile tale sunt afectate de timpul pe care îl petreci muncind şi familia sau prietenii îţi reproşează că munceşti prea mult, îi neglijezi şi nu mai ai timp şi pentru ei;
  • Munceşti pentru a îţi reduce sentimentele de vină, anxietate, neputinţa sau depresie;
  • Îţi amâni vacanţele, activităţile de relaxare sau exerciţiile fizice din cauza muncii;
  • Devii stresat/ă dacă ţi se interzice în vreu fel să munceşti;
  • Sentimentele de bine, de plăcere şi satisfacţie se reduc la rezultatele dobândite petrecând mult timp muncind;
  • Observi că îţi dedici foarte mult timp muncii, chiar dacă productivitatea ta este relativ scăzută şi nu mai dai acelaşi randament ca înainte;
  • Munceşti atât de mult încât îţi este afectată sănătatea!

 

Ok, veţi spune poate, totuşi munca presupune un efort în sine! De multe ori, cu cât efortul este mai mare cu atât şi recompensele cresc. Iar noi tindem să glumim în ceea ce priveşte termenul de “workaholism” sau chiar să  purtăm cu stimă această “medalie de onoare”. Sunt perioade în care, într-adevăr trebuie să “punem osul la treaba”, trebuie să alocăm mai mult timp unui proiect sau, în care  locul de muncă ne impune nişte ore suplimentare. Însă ce se întâmplă când acest lucru devine un obicei pe care noi îl căutam, în care chiar “evadăm?

 

Din nefericire, pe termen lung, poate să apară “burnout-ul”, adică “ars”, care exprimă destul de plastic ce înseamnă acest sindrom de epuizare fizică şi psihică corelate cu o diminuare a motivaţiei pentru munca şi un sentiment de frustrare care duce la o eficienţă scăzută la locul de muncă.

 

CE ESTE DE FACUT?

 Ai făcut primul pas deja! Faptul că te informezi, aduce cu sine creşterea conştientizării a ceea ce înseamnă şi implică dependenta de muncă. Şi, YUHUUU asta înseamnă că în momentul ăsta nu munceşti!

Următorul pas ar fi să introduci în programul tău mici activităţi plăcuţe de care nu ai mai avut timp în ultima vreme.

Şi, în cazul în care găseşti dificil să schimbi acest comportament singur, apelează la familie, prieteni şi/sau, de ce nu, la un specialist.

 

Poţi depasii aceasta problema. Vino să vorbeşti cu unul dintre specialiştii Clinicii  ALIAT !

Toate serviciile sunt oferite în condiţii de confidenţialitate.

Ne poţi contacta la 0727 880 447, email:contact@clinica-aliat.ro.

 

 
Daca ti-a placut acest articol, recompenseaza-ne cu un Like